Pe site-ul Ministerului de Finanate a fost publicat in 23.05.2013 in sectiunea Transparenta decizionala un proiect de Ordonanţă de urgenţă privind reglementarea unor măsuri fiscale.
Modificarile propuse in domeniul procedurii fiscale, conform notei de fundamentare atasate proiectului sunt:
• În proiectarea unui regim de sancţiuni pentru plăţile întârziate, trebuie ca penalizările şi dobânda să servească următoarelor obiective: penalităţile sunt menite să descurajeze neconformarea, în timp ce dobânda este destinată să protejeze valoarea reală a plăţilor reprezentând impozite, taxe şi alte sume datorate bugetului general consolidat.Pentru acest motiv, legislaţia fiscală ar trebui să stabilească penalităţile şi dobânzile ca două instrumente separate.
-Revizuirea modalităţii de percepere a penalităţilor de întârziere, a fost făcută astfel încât să încurajeze conformarea voluntară în cea ce priveşte plata obligaţiilor fiscale. În acest sens, se propune înlocuirea penalităţii fixe de 5% sau 15% cu o penalitate de 0,02% pe zi de întârziere (7,3% pe an).
Actualul sistem (penalitatea de întârziere de 5% sau 15%) încurajează plata voluntară până la împlinirea termenului de 90 de zile de la scadenţă, astfel că, dup ă acest termen, contribuabilii nu mai sunt încurajaţi să achite impozitele şi taxele deoarece penalitatea de întârziere este aceeaşi (15%). Or sistemul propus diferenţiează cuantumul penalităţii de întârziere în funcţie de zilele de întârziere.
• În ceea ce priveşte stingerea obligaţiilor fiscale prin darea în plată prin oferirea unui bun imobil, pentru o mai bună claritate a textului, se propune ca şi persoanele care devin debitori în condiţiile art. 25 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură fiscală (persoana care îşi asumă obligaţia de plată a debitorului, printr-un angajament de plată sau printr -un alt act încheiat în formă autentică, cu asigurarea unei garanţii reale la nivelul obligaţiei de plată) să poată oferi un bun imobil (de regulă bunul afectat garantării) pentru a se stinge obligaţiile fiscale.
Modificarile in domeniul esalonarii la plata vizeaza:
• clarificarea prevederilor referitoare la constituirea de garanţii în situaţia în care bunurile sunt ipotecate/gajate, respectiv precizarea expresă că valoarea bunurilor aduse drept garanţie trebuie să fie îndestulătoare şi nu garanţia (sechestrul sau ipoteca);
• extinderea cazurilor când se poate modifica decizia de eşalonare la plată în perioada de valabilitate a eşalonării, prin includerea în eşalonare a obligaţiilor fiscale stabilite de organele de inspecţie fiscală prin decizie de impunere, cu termene de plată după data comunicării deciziei de eşalonare la plată;
• extinderea termenului de la 30, respectiv 90 de zile, la 180 de zile în vederea achitării obligaţiilor transmise spre recuperare ANAF şi care nu intră în sfera de acordare a eşalonării la plată;
• completarea criteriilor în funcţie de care un contribuabil se încadrează în categoria de contribuabil cu risc fiscal mic, prin introducerea condiţiei ca persoanele juridice să fi fost înfiinţate cu minimum 12 luni înainte de data depunerii cererii, pentru a preîntâmpina posibilitatea accesării unei eşalonări la plată conform procedurii simplificate de către contribuabilii nou înfiinţaţi şi al căror comportament nu poate fi încă apreciat datorită informaţiilor insuficiente cu privire la acest contribuabil;
• reglementarea situaţiei în care organul fiscal constată că, ulterior emiterii undei decizii de eşalonare la plată în cazul contribuabililor cu risc fiscal mic, că datele şi informaţiile prezentate de aceştia nu corespund realităţii. În acest caz, organul fiscal emite decizie de anulare a deciziei de eşalonare la plată care produce aceleaşi efecte cu decizia de constatare a pierderii valabilităţii eşalonării la plată.
Modificarile in domeniul acordării de facilităţi sub forma amânării la plată a obligaţiilor fiscale
• S-a reglementat o nouă facilitate la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, respectiv amânarea la plată a acestor obligaţii fiscale administrate de ANAF sau transmise spre recuperare acestei instituţii, în situaţia în care contribuabilii au de încasat sume certe, lichide şi exigibile de la autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene în baza contractelor de finanţare încheiate cu acestea.
Se propune ca amânarea la plată:
– să fie în limita sumei de încasat de la autoritatea competentă;
– să fie până la momentul la care autoritatea competentă are resurse băneşti pentru executarea obligaţiei, dar nu mai mult de 2 ani.
• sunt reglementate aspectele procedurale necesare implementării acestei facilităţi la plată, respectiv:
– eliberarea certificatului de atestare fiscală;
– modul de obţinere a documentului prin care autoritatea competentă confirmă existenţa sumelor certe, lichide şi exigibile pe care trebuie să le plătească contribuabilului;
– modul de soluţionare a cererii contribuabilului (decizie de amânare la plată sau decizie de respingere);
– modalitatea de asigurare a creanţei amânate la plată prin înfiinţarea popririi (legale) la terţul (autoritatea competentă) care are obligaţia de plată a sumelor către contribuabil, în limita obligaţiilor fiscale amânate la plată;
– modalitatea de finalizare a amânării la plată.
